Pericolul de acasă. Semnele abuzului în cuplu

Te cred - Gabriela Nicolae

Imaginează-ți 10 femei care stau în cerc și povestesc. Au vârste diferite, vin din pături sociale diferite, dar o parte din ele împărtășesc o realitate cruntă. Conform statisticilor Eurostat din noiembrie 2024, 3 dintre ele se confruntă sau s-au confruntat la un moment dat în viața lor cu violența domestică psihologică, iar 2 cu cea fizică și/sau sexuală. O anchetă FRAA desfășurată în 2024 arăta că 1 din 10 românce a suferit un abuz fizic, sexual și/sau psihologic în cuplu în ultimele 12 luni. În 2025, în România au avut loc 66 de femicide - o femeie ucisă la fiecare 5 zile și jumătate, în foarte multe dintre situații de partenerul ei. În 2026, deja 5 femei și-au pierdut viața. Imaginează-ți din nou cercul format din cele 10 femei, privește-le cu atenție chipurile și întreabă-te care dintre ele va lipsi de la următoarea întâlnire. Adevărul este că cercul se strânge în jurul fiecăreia dintre noi, iar vârsta noastră, nivelul de educație, statutul financiar sau social nu ne protejează cu adevărat. Abuzul poate apărea în orice circumstanțe, ba chiar realitatea devine și mai distorsionată atunci când agresorul poartă masca omului „ireproșabil” - omul respectat, de succes, familist etc. În astfel de cazuri, femeii îi este și mai greu să ceară ajutor, fiind paralizată de îndoială, de teama că nu va fi crezută, de rușine.

În general ne gândim la un bărbat care face rău unei femei atunci când vorbim despre violența domestică, însă adevărul este că violența ne afectează pe toți, indiferent de gen și orientare sexuală/erotică. Conform studiului de referință CDC și a raportului Stonewall, 4 din 10 femei lesbiene, 4 din 10 bărbați gay și bisexuali și 6 din 10 femei bisexuale se confruntă în cursul vieții cu violența domestică. În cazul femeilor bisexuale, violența vine în 90% din cazuri din partea unui partener de gen masculin. Doar 2 din 10 din persoanele queer care au trecut printr-un abuz în cuplu au și raportat abuzul, cel mai adesea din teama de a nu fi judecate pentru orientarea lor sexuală sau romantică, la care se adaugă, în cazul bărbaților gay și bisexuali, și efectele negative ale stereotipurilor toxice despre masculinitate. Conform statisticilor CDC, violența domestică nu iartă nici măcar bărbații heterosexuali - 1 din 4 dintre aceștia vor trece la un moment dat printr-o relație abuzivă. Chiar dacă riscul fizic este considerabil mai mic în cazul bărbaților heterosexuali, suferința lor psihologică este la fel de validă și de intensă. Adesea, specialiștii avertizează că există o subraportare a cazurilor de violență, pe de-o parte pe fondul stigmatului, pe de altă parte din cauza faptului că persoana nu își dă uneori seama că este într-o relație abuzivă, dat fiind că marea majoritate a abuzurilor încep treptat, iar persoana se obișnuiește gradual cu noua „normalitate”.

Dacă te gândești că există posibilitatea să te confrunți cu un abuz în relația de cuplu sau că o persoană dragă ție se confruntă cu un abuz, citește în continuare despre diferitele forme în care se poate manifesta violența domestică și vezi în ce măsură situația ta se regăsește în cele de mai jos. Există 8 tipuri de violență domestică (fizică, psihologică, verbală, socială, economică, digitală, sexuală, reproductivă și spirituală), iar în cele ce urmează vom discuta despre semnele specifice fiecărui tip de violență în toate nuanțele spectrului, de la cele extreme și îndeosebi de evidente la cele mai subtile. Înainte de toate, o precizare: dat fiind că textul se adresează tuturor genurilor și că oricine poate fi în cele 2 roluri ale dinamicii abuzive, voi folosi în continuare sufixul „x” la finalul substantivelor și adjectivelor pentru a include persoane indiferent de gen.

1. Violența fizică

Dincolo de imaginile clasice ale agresiunii fizice (gesturi care produc fracturi, răni, vânătăi nonconsensuale, sau mai rău) există un spectru larg de manifestări violente mai subtile, care îți pot impacta semnificativ percepția asupra nivelului tău de siguranță. Cum arată violența fizică atunci când nu lasă urme?

*Abuzatorx poate să arunce cu obiecte (uneori chiar în direcția ta), să lovească pereții cu pumnii ori să distrugă lucruri prin casă, ceea ce transmite subtil mesajul că, dacă își pierde cumpătul mai tare, există mereu posibilitatea ca tu să fii următoarea victimă;

*Agresiunea ia forma oricărui gest care te face să te simți că limitele fizice și siguranța corporală îți sunt periclitate, chiar și atunci când gestul nu este direcționat exclusiv către tine - de exemplu, agresorx poate să conducă haotic, agresiv, cu tine în mașină, pentru a te pedepsi pentru ceva ce ai făcut sau ai spus;

*Un gest de agresiune este strângerea puternică a brațului sau presiunea excesivă aplicată unei părți a corpului, smucirea și bruscarea ori trasul de haine, cu scopul primar de a te face să te temi pentru siguranța ta fizică;

*Agresorx poate adopta poziții amenințătoare, menite să te intimideze, să îți provoace frică și astfel să te manipuleze dincolo de limitele și dorințele tale - poate să te înghesuie într-un colț, să nu îți permită să părăsești camera sau mașina, să te încuie în casă sau să îți ascundă cheile;

*Agresorx poate încerca să îți invadeze spațiul personal și să ignore nevoia ta de distanță fizică (de exemplu să stea foarte aproape sau să te atingă în momente nepotrivite, în discordanță cu nevoile și dorințele tale reale);

*Abuzatorx poate încerca să îți moduleze nevoile fizice sau dorințelor legate de corp exclusiv după bunul său plac - de exemplu, să îți restricționeze porțiile de mâncare sau frecvența meselor pentru a te încadra într-un tipar de greutate dorit („Nu mai bine îți comanzi o salată?”) sau să își impună punctul de vedere asupra alegerilor tale vestimentare („Unde pleci cu fusta aia așa?”);

*Într-o relație abuzivă există adesea o dinamică nesatisfăcătoare mutual privind împărțirea treburilor casnice - dacă simți că tu duci mereu greul și că ești un servitor mai degrabă decât un partenerx, în afara unui cadru clar stabilit pentru plăcerea amândurora, e posibil să fii într-o relație abuzivă. De exemplu, abuzatorx poate să aștepte întotdeauna să îi prepari mâncarea și să i-o pui în farfurie, iar atunci când nu poți face asta, să comande de mâncare doar pentru sine;

*O formă de agresiune poate fi să te lovească „accidental”, să te calce „din greșeală” pe picioare, să verse „fără intenție” lichide sau alimente fierbinți pe tine, ori să manipuleze mediul în așa fel încât să te pună în pericol de accidentare (obiecte lăsate pe jos, pentru a te împiedica, dulapuri deschise, pentru a te lovi în trecere etc.);

*Agresorx poate căuta să te umilească fizic cu scopul de a te face să te îndoiești de stabilitatea reacțiilor sale, prin gesturi agresive ca scuipatul ori gesturi de mimare a unei lovituri.

2. Violența psihologică

Violența psihologică înseamnă mult mai mult decât amenințări directe. Poate apărea într-o gamă largă de comportamente axate pe control și manipulare, care au ca scop primar să îți erodeze încrederea în tine, să îți minimizeze granițele personale și să îți distrugă autonomia și demnitatea personală.

*De departe cea mai comună formă de violență psihologică este gaslighting-ul, prin care abuzatorx manipulează adevărul până în punctul în care ajungi să te îndoiești de propria realitate. Poate lua forma trivializării sentimentelor tale („Exagerezi ca de obicei. Ești de o sensibilitate rară, nu mai pot cu tine. Niciuna dintre relațiile mele anterioare nu s-ar fi supărat de la atâta lucru.”), proiecției („Te-am înșelat pentru că niciodată nu vrei să facem sex când vreau eu. Am băut prea mult aseară pentru că m-a afectat enorm că ai preferat să ieși în oraș cu prietenele tale. E vina ta de fapt, eu nu voiam să se ajungă aici. Eu sunt o persoană calmă în general, dar tu scoți la suprafață ce e mai rău din mine.”), negării realității („Niciodată n-am spus așa ceva. Te apucă pe tine iar paranoia. Ai visat urât și crezi că asta chiar s-a întâmplat. Nu știu despre ce vorbești - noi nu am discutat asta niciodată.”);

*Într-o relație abuzivă, nu există spațiu pentru sentimentele și experiențele tale - totul gravitează în jurul abuzatorx, dinamica dintre voi fiind realmente unilaterală. Adesea, te poate trata ca pe un terapeut disponibil nonstop pentru reglarea sa emoțională;

*O formă de agresiune este retragerea afecțiunii atunci când nu te conformezi dorințelor agresorx, ceea ce te poate face să încerci constant să îi câștigi atenția și iubirea;

*Abuzatorx își poate însuși meritele tale („Datorită mie ai reușit la job, că eu te-am învățat cum să te descurci”), infantilizându-te pentru ca tu să înțelegi că fără abuzatorx nu ai nicio valoare și că, inevitabil, vei suferi dacă vă despărțiți pentru că nu te poți descurca pe cont propriu;

*Grija poate ascunde adesea dorința de infantilizare și sabotare a stimei de sine, prin preluarea unor sarcini, nesolicitat, sub pretextul abilităților tale limitate, cu scopul de a te face dependentx de ghidarea sa și de a te convinge că nu te descurci fără abuzatorx - de exemplu, „Știi bine că nu te descurci să conduci, lasă la mine. Nu poți tu să cari astea, nu vezi?”;

*Abuzatorx va încerca adesea să te umilească și să exagereze vulnerabilitățile tale într-un mod menit să îți distrugă încrederea de sine;

*Într-o relație de abuz există un standard dublu - de exemplu, agresorx poate veni târziu acasă fără nicio explicație sau mesaj, tu nu; abuzatorx are spațiu să ventileze fără să fie judecatx, tu nu;

*Agresorx poate manifesta reacții și emoții foarte puternice (punând în act o criză care pare să aibă nevoie de atenția ta totală) sau poate declanșa o ceartă în momente-cheie în care tu te simți bine în afara cuplului, încerci să faci lucruri pentru tine și dezvoltarea ta personală, ori ai vreun succes sau eveniment semnificativ în alte planuri decât cel domestic (de exemplu se lamentează puternic că viața sa nu are niciun sens fix atunci când trebuie să te pregătești pentru evenimente importante la job, în mod recurent);

*Abuzatorx se poate folosi adesea de comparații cu alte persoane pentru a te controla și a te modela după bunul plac - „Colega ta e mereu aranjată și are 3 copii, tu cum de nu poți?”;

*În unele cazuri, agresorx poate să încerce să îți inducă un sentiment de datorie intensă, amintindu-ți constant câte sacrificii a făcut pentru tine, cât de multe a îndurat lângă tine sau câte a pierdut din cauza ta;

*Indiferent de formă, abuzatorx va vrea să instituie un climat de teamă - amenințarea implicită este mult mai dură și are un impact mult mai pregnant decât amenințările vădite.

3. Violența verbală

Violența verbală nu se rezumă numai la injurii, ci presupune folosirea limbajului ca modalitate de instituire a controlului. În formele mai subtile, poate fi vorba despre mascarea unor insulte sub aparența umorului, despre criticile constante, invazive, despre folosirea unui ton amenințător, ridicat sau batjocoritor, despre a îți vorbi de sus sau a trata tot ceea ce spui de parcă este lipsit de importanță, sau despre refuzul de a comunica (uneori timp de zile întregi), ca pedeapsă, în încercarea de a te manipula și de a te forța să îți schimbi comportamentul.

4. Violența socială

O persoană este cel mai vulnerabilă atunci când este singură, așa că scopul abuzatorx este să te izoleze pentru a îți diminua resursele la care ai putea apela pentru ajutor, odată ce îți dai seama de caracterul abuziv al relației. Cum se manifestă punctual violența socială?

*Forma principală de agresiune socială presupune îndepărtarea ta față de relațiile existente (față de familie, prieteni, oameni din cercul social extins - de la muncă, de la școala copiilor etc.). Agresorx te poate îndepărta prin critici vehemente repetate („Mă-ta e o manipulatoare, chiar nu o vreau în viața noastră.”; „Adi de la IT se cam dă la tine, aș vrea să nu mai ai nimic de-a face cu el.”; „Prietena ta Ana te învață numai la prostii, ea ți-a băgat toate bălăriile astea în cap.”). Adesea, abuzatorx se poate ascunde sub masca grijii față de tine pentru a îi blama și/sau minimiza pe ceilalți și a te face să te îndepărtezi („Uite cât de bună ești și câte faci pentru prietenele tale și ele tot nerecunoscătoare sunt, mai bine vă vedeți mai rar, ca să nu mai suferi atât.”). De multe ori, poți ajunge să te izolezi singurx de cei dragi, ori pentru că le-ai povestit și nu ai primit înțelegerea și susținerea de care aveai nevoie, ori pentru că simți nevoia să te ascunzi, pentru a nu trebui să te vulnerabilizezi expunând detalii intime dureroase;

*Agresorx se poate comporta foarte urât față de apropiații tăi pentru a îi îndepărta sau a produce un conflict între tine și aceștia, eventual ca apoi să inducă sugestii ca ideea că nu erau prieteni adevărați, că te-au abandonat, și că lumea este un loc ostil, cu oameni pe care nu te poți baza, iar cuplul este nucleul exclusiv în care poți avea încredere;

*Abuzatorx poate încerca să te izoleze în special de persoane față de care poate apărea atracție sexuală sau romantică și îți poate interzice să ieși în oraș fără să fie prezentx. Crizele de gelozie sunt un marker al unei relații abuzive - adesea, abuzatorx chestionează vehement gesturi neutre;

*O formă de agresiune socială este descurajarea puternică a contextelor de socializare (de exemplu mersul la un curs de dans), dat fiind că un abuzatorx știe că mediile noi pun în pericol puterea pe care o are asupra ta. Implicit, abuzatorx poate să te convingă să renunți la hobby-uri sau chiar la oportunități profesionale, pentru a te menține într-o sferă de influență proprie, cât mai limitativă („Doar nu o să accepți promovarea. Știi foarte bine că nu te-ai descurca într-o poziție așa stresantă”);

*În situații de abuz, agresorx poate ajunge să te urmărească pe stradă pentru a vedea cu cine te întâlnești sau să apară „din întâmplare” în locuri unde știe că vei fi în prezența altor persoane pentru a te monitoriza;

*Abuzatorx te poate interoga privind planurile pe care le ai atunci când te vezi cu alte persoane - „Unde mergeți? Veți fi acolo toată seara? Cine mai vine? La ce oră te întorci? Cu ce mergi acolo și cu ce te întorci?” etc. De asemenea, după întâlnirile cu alte persoane, agresorx poate continua interogatoriul pentru a verifica dacă ai fost în realitate cu cine ai spus că ai fost, căutând detalii contradictorii;

*Într-o situație de abuz, agresorx poate masca tendința de control în grijă în ceea ce privește libertatea ta socială (insistând de exemplu să te ia și să te conducă oriunde ai nevoie să mergi);

*Agresorx te poate presa să vorbești pe larg despre ceea ce discuți în cadru intim (de exemplu, cu alte persoane foarte apropiate sau în cabinetul de terapie);

*Abuzatorx te poate presa să nu spui nimănui ceea ce se întâmplă între voi („Rufele murdare nu se spală în public”) și poate prezenta încercarea de a te confesa cuiva apropiat ca un act de trădare a intimității voastre;

*Atunci când nu ești acasă, iar agresorx știe că ai plecat într-un context social, te poate suna cu fel de fel de cereri sau probleme minore pentru a se asigura că are control asupra ta de la distanță și că nu se poate întâmpla nimic între tine și altă persoană;

*În cuplurile heterosexuale, agresorx se poate folosi de normele sociale tradiționale pentru a te izola („O femeie serioasă/ un bărbat cum trebuie nu are ce să caute să mai iasă prin oraș neînsoțit(ă). Când te-ai căsătorit stai acasă, cu soțul/soția, sau ieșiți împreună cu alte cupluri.”). În unele cazuri, abuzatorx poate evita chiar și ieșirile cu alte cupluri, ori pentru a nu risca să îi fie sesizate comportamentele toxice de către ceilalți, ori pentru ca tu să pierzi contactul cu normalitatea relațiilor sănătoase și să lași abuzatorx să dicteze cum arată normalitatea în cuplu.

5. Violența economică

Violența economică poate presupune orice modalitate de a îți limita accesul la resursele tale financiare cu scopul expres de a îți reduce puternic autonomia și posibilitatea de a te extrage din relație. Cum se manifestă în viața de zi cu zi?

*Agresorx impune control total asupra veniturilor voastre, dincolo de confortul tău, presându-te să îi virezi banii pe care să îi gestioneze după bunul plac și oferindu-ți gradual un fel de „alocație” în care trebuie să te încadrezi. Nu constituie abuz situațiile de recuperare după adicții, când resursele financiare pot fi virate temporar, pentru o gestionare mai sigură, unei persoane de încredere care are rol de suport și intenții realmente bune. În situațiile abuzive, totul începe prin propunerea aparent benignă de a gestiona finanțele familiei, de multe ori chiar argumentată solid („Am făcut Finanțe, mă pricep mai bine ca tine.”), ca în final să evolueze către situația în care nu mai ai posibilitatea să decizi și să cumperi lucruri absolut minore fără aprobarea agresorx, care ajunge să nu mai manifeste vreun fel de grijă pentru bunăstarea ta;

*Nu există o putere egală de decizie cu privire la finanțe ori transparență în conversațiile financiare comune - astfel, în relațiile sănătoase, chiar dacă o persoană gestionează în mod curent finanțele familiei, partenerx iau la comun deciziile majore și sunt în permanență la curent cu starea financiară, pe când într-o relație toxică nu există această bidirecționalitate;

*Agresorx poate monitoriza obsesiv cheltuielile tale, poate lansa acuzații vehemente atunci când este în dezacord cu dorințele tale materiale, sau poate chestiona nevoile și dorințele tale într-un mod agresiv („Dar la ce mai ai nevoie de o bluză, nu vezi că geme dulapul de haine?”);

*Un dezechilibru semnificativ apare atunci când cineva ascunde informații financiare semnificative, sub forma unor credite, fonduri de economii sau investiții ori chiar informații privind veniturile sale reale, cu scopul expres de a instaura un raport de forță inegal. Situația diferă în cazul adicțiilor, în care intenția nu este ca persoana să facă rău și să instaureze un raport de putere forțat în relație, ci minciuna devine un instrument dezadaptativ de protecție a relației, pentru a nu risca o despărțire pe fondul descoperirii unor datorii semnificative de către partenerx;

*Constituie abuz atunci când partenerx face credite în numele tău (fără știrea ta) sau te manipulează să accepți să îți asumi un împrumut, în ciuda limitelor personale;

*Abuzatorx te poate șantaja emoțional să îi cumperi anumite lucruri sau să mergeți în locuri pe care îți este dificil să ți le permiți. Dinamica este diferită între dinamici consensuale de tip findom (unde există consimțământ entuziast, asumat și desfășurat într-un cadru de siguranță, cu reguli agreate de comun acord și cu scopul plăcerii mutuale), respectiv în abuzul financiar (unde vorbim despre un control malign care are scopul de a distruge autonomia persoanei). Dacă în findom motivația dinamicii este plăcerea mutuală, în abuz persoana oferă bani exclusiv din frică, vinovăție sau dorința de a evita un conflict;

*Agresorx poate încerca să te saboteze profesional pentru a îți degrada statutul financiar și a te face dependentx din acest punct de vedere.

6. Violența digitală

Violența digitală ține în esență de monitorizarea comportamentului tău în mediul digital ori de desfășurarea unor acte care restrâng libertățile tale prin intermediul instrumentelor digitale. Cum arată în practică?

*Abuzatorx te poate obliga să îți închizi conturi de social media, să postezi doar poze în care sunteți împreună sau să îți transformi conturile personale în conturi comune (ca persoanele care te abordează să nu știe niciodată cu cine vorbesc). Conturile comune au sens și nu sunt abuzive, prin excepție, în contexte specifice în care cuplul are o relație deschisă și caută împreună persoane pe care să le integreze în dinamica lor;

*Agresorx poate posta reacții (mesaje, like-uri etc.) în cantități semnificative la postările tale de pe social media (îndeosebi la cele în care apari singurx), cu scopul de a transmite în mod evident mesajul că sunteți într-o relație și de a se asigura pe cât de mult posibil că nu te contactează prea mulți oameni în interes romantic/sexual;

*O persoană care vrea să te izoleze de familie și prieteni sau să te saboteze profesional poate să dea mesaje către ceilalți de pe contul tău, fără știrea ta, pentru a periclita relația cu aceștia (și de cele mai multe ori să șteargă mesajele ulterior);

*Abuzatorx poate șterge conversațiile dintre voi (inclusiv intrând pe ascuns în telefonul tău) pentru a manipula, ca formă de gaslighting digital, realitatea (de exemplu să ajungi să crezi că ți-ai imaginat o ceartă sau o promisiune);

*Este abuziv să ți se folosească telefonul fără permisiune onestă și necondiționată, să se intre în conturile tale private fără acordul tău real, să ți se ceară parole de la conturi, să îți fie verificat istoricul căutărilor și conversațiilor, dincolo de o dinamică D/s agreată satisfăcător;

*Există aplicații care îți monitorizează comportamentul online (de exemplu care detectează când tu dai follow cuiva pe Instagram), iar abuzatorx ajunge să se folosească în general foarte abil de astfel de instrumente pentru a te controla și a îți urmări mișcările;

*Abuzatorx poate încerca să îți monitorizeze locația în timp real, cerându-ți de exemplu să ai Share Location activat în permanență sau instalând fără știrea ta aplicații de tip stalkerware pe telefonul tău, care să îi arate în timp real unde ești;

*Agresorx îți poate da zeci de mesaje când ești în oraș, folosind pretexte ca „Îmi e dor de tine” sau „Îmi fac griji, că e târziu deja”, forțându-te să stai pe telefon și să nu te mai bucuri de moment;

*Este un marker de abuz să ți se impună în afara unei dinamici agreate să răspunzi la mesaje sau la apeluri (eventual chiar video) în timp extrem de scurt, iar în cazul în care nu te conformezi să fii asaltatx de nenumărate apeluri pierdute și chiar și de acuzații legate de infidelitate;

*Agresorx poate să îți facă ghosting, să îți ignore intenționat mesajele deși este online sau chiar să te blocheze pentru a te face să îți modifici comportamentul;

*Agresiunea poate lua și forma distribuirii de conținutul digital sexual cu tine fără acordul tău entuziast, cu sau fără intenția de a-l monetiza; în unele cazuri, poate fi vorba chiar de un conținut care este menit să te pună într-o lumină nefavorabilă, fără a avea vreo componentă sexuală (de exemplu, imagini în care ești într-o stare de ebrietate, împărtășite în cercul tău profesional pentru a te sabota).

7. Violența sexuală

   
   

Violența sexuală presupune orice gest sau orice comentariu care are o conotație sexuală și este desfășurat în absența unui consimțământ entuziast, clar și informat, sau orice formă de manipulare emoțională ori materială făcută cu scopul de a obține un act sexual în astfel de circumstanțe nonconsensuale, pentru gratificarea proprie și dobândirea unei senzații de putere și anulare a autonomiei persoanei. Cum poate arăta violența sexuală?

*Abuzatorx tratează sexul ca pe un drept garantat al relației, iar relația ca pe o garanție a consimțământului - cu alte cuvinte, abuzatorx consideră că i se cuvine orice fel de act cu tentă sexuală, în momente favorabile pentru sine, pentru simplul fapt că sunteți căsătoriți, într-o relație de durată, la un date sau într-un situationship, indiferent de starea, dorințele și limitele tale. Tu devii un obiect care poate fi folosită cum și când se dorește în mod unilateral;

*Nu se ține cont de dorințele, limitele și nevoile tale - abuzatorx poate ignora cuvintele de siguranță, poate trata hard limits ca soft limits în ceea ce privește actele erotice/sexuale, poate refuza să poarte prezervativ sau îl îndepărtează în timpul sexului în ciuda dorințelor, limitelor și nevoilor tale, poate insista să îi divulgi informații inconfortabile despre alți partenerx, te poate presa, fără voia ta, să faceți sex sau diverse acte erotice chiar și când există oboseală, indisponibilitate emoțională, o afecțiune medicală, o stare negativă psiho-emoțională, o stare de somnolență, când s-au utilizat substanțe psihoactive etc.;

*Consimțământul informat este sabotat - de exemplu, abuzatorx poate ascunde informații importante precum detalii despre o infecție sexuală activă;

*Actele sexuale/erotice devin monedă de schimb sau sunt reglementate ca o obligație - abuzatorx poate exercita presiunea de a primi acte sexuale sau erotice într-un mod tranzacțional (în schimbul unor sarcini casnice rezolvate, de exemplu), ori poate încerca să forțeze o anumită frecvență sau formă a raporturilor sexuale, în concordanță exclusivă cu nevoile și dorințele proprii;

*Indisponibilitatea sexuală este penalizată intenționat cu adoptarea unui comportament pasiv-agresiv pentru a te manipula să faci sex și a te forța să resimți vinovăție și să cedezi pentru a restabili „liniștea”;

*Există un raport inegal de putere în dinamica sexuală care nu este agreat de comun acord, iar plăcerea și dorințele abuzatorx sunt tratate ca fiind superioare față de ale tale în ciuda disconfortului tău real;

*Se invocă roluri de gen sau stereotipuri, de tipul „femeia trebuie să ...” ori „bărbatul are nevoi” sau chiar „monogamia nu e normală într-un cuplu gay”. În aceste condiții, abuzatorx poate inclusiv să te amenințe cu înșelatul pentru a forța un act sexual. Mesajul rezultat este că abuzatorx are dreptul să caute în altă parte dacă tu nu îi satisfaci nevoile așa cum își dorește, condiționându-te să spui „da” indiferent de ceea ce îți dorești în realitate;

*Abuzatorx te critică în mod constant în context sexual sau îți ridiculizează corpul, fanteziile, sexualitatea, pentru a îți slăbi stima de sine, a te face să simți inadecvare și implicit să devii mai ușor de controlat. Comentariile cu tentă sexuală sau legate de corpul tău pot fi făcute inclusiv în prezența altor persoane pentru a îți submina imaginea de sine și a te face să te gândești că nu ești dezirabilx pentru altcineva, implicit se poate crea o dependență față de abuzator;

*Agresorx poate lansa acuzații privind infidelitatea pentru a impune un act sexual ca formă de reconfirmare a loialității tale și de reconciliere a relației după presupusa greșeală (de exemplu, te poate acuza pe nedrept că ai flirtat cu chelnerul atunci când ți-a luat comanda și să folosească această acuzație pentru a te presa să te „revanșezi” în mod sexual);

*Într-o dinamică abuzivă poate apărea și gaslighting-ul sexual - cu alte cuvinte, abuzatorx te poate manipula să crezi că ți-ai dat consimțământul pentru un act, că de fapt și ție ți-a plăcut ceva anume ori că tu ești responsabilx pentru un eveniment nefericit pe plan sexual;

*Îți sunt impuse standarde nerealiste - în astfel de cazuri, există o comparație constantă cu alți partenerx ai abuzatorx ori cu figuri din porn pentru a genera o senzație de incompetență sexuală și a te face să accepți acte dincolo de limitele și dorințele proprii doar pentru a demonsta că și tu ești ok;

*Un abuzatorx poate să facă presiuni asupra ta să faci sex cu alte persoane ori să te expui în context sexual în fața lor fără ca tu să îți dorești, cu sau fără intenția de a obține beneficii materiale. În forme subtile de abuz poți fi manipulatx să accepți să aveți relații non-monogame fără a simți entuziasm real față de această configurație, mizând pe dorința ta de a menține relația. Într-o situație de abuz, filmări, poze sau articole de îmbrăcăminte personale, legate de contexte sexuale, pot fi distribuite fără acordul tău, ori, în cazuri severe, abuzatorx se poate folosi de identitatea ta pentru a flirta cu alte persoane.

8. Violența reproductivă

Violența reproductivă presupune anularea autonomiei asupra propriului corp și restrângerea capacității de a decide în ce condiții, dacă și când vrei să concepi un copil. Deși este o formă de abuz invizibilă, se poate manifesta indiferent de gen și are ca scop un control radical asupra viitorului tău. Cum arată violența reproductivă?

*Abuzatorx blochează accesul la mijloace de contracepție: deteriorează intenționat prezervativele (le expune la temperaturi ridicate, le înțeapă etc.), ascunde contraceptivele orale (în cazul partenerilor de gen masculin) ori minte că folosește mijloace contraceptive (de exemplu, că ia pastilele corect, în cazul femeilor cis), impune să nu se folosească mijloace contraceptive, te manipulează să renunți la diferite metode exagerând, prin dezinformare, efectele adverse medicale etc.;

*Într-o situație de abuz, agresorx poate să te descurajeze să mergi la medic, pentru a se asigura că are control asupra sănătății tale reproductive, ca tu să nu ai acces la consiliere sau metode contraceptive în concordanță cu nevoile tale;

*Abuzatorx face presiuni asupra ta pentru a concepe un copil: te presează să faceți sex neprotejat în momentele cele mai fertile ale lunii, amenință că te părăsește dacă nu îi „oferi” un copil ori te șantajează emoțional („Într-o relație în care oamenii se iubesc, nu este normal să nu îți dorești un copil”);

*Abuzatorx te forțează să păstrezi o sarcină sau să faci un avort, indiferent de dorințele tale, ori chiar îți provoacă un avort prin forță fizică ori substanțe specifice; reversul medaliei este și el valabil - o femeie cis în ipostaza de abuzator poate să îți spună întenționat despre sarcină când deja este mult prea târziu pentru a mai avea un cuvânt de spus (cu mențiunea că abuzul vine în acest context dacă există scopul de a te implica și a te atrage în creșterea copilului dincolo de dorințele tale, prin eliminarea dreptului tău de a decide asupra propriei vieți prin prisma unui consimțământ informat și liber);

*Dacă există un copil, agresorx îl poate folosi ca pe un instrument care să te facă să rămâi în relație, prin șantaj emoțional, ori chiar ca metodă de a îți limita opțiunile (reducându-ți accesul la muncă sau la studii și implicit crescându-ți dependența financiară și izolarea socială).

9. Violența spirituală

Violența spirituală înseamnă să fii forțat să urmezi un anumit stil de viață religios sau spiritual sau, din contră, să nu ai posibilitatea să îți manifești credința în mod neîngrădit. Cum se traduce în realitatea concretă?

*Abuzatorx folosește anumite dogme (de exemplu învățămintele creștin-ortodoxe tradiționale) pentru a te manipula sau chiar a te forța să rămâi într-o relație nepotrivită, mizând pe faptul că ești, poate, o persoană credincioasă: „Duhovnicul zice că e mare păcat să divorțezi” sau „Ce a legat Dumnezeu nu trebuie să desfacă nimenea”, ori „Bărbatul este capul, iar femeia gâtul, implicit femeia trebuie să fie supusă bărbatului”;

*Abuzatorx poate impune vehement, fără spațiu pentru negociere, decizii privind ritualuri religioase dincolo de limitele și dorințele tale (botezarea copiilor, cununia religioasă, convertirea la o anumită religie);

*Cineva în poziția de agresorx îți poate impune reguli restrictive pe fundal religios (de exemplu, să nu te îmbraci într-un anumit mod, să nu mănânci anumite preparate, să te abții de la acte sexuale/erotice în anumite perioade etc.);

*Abuzatorx poate batjocori credința ta, îți poate interzice să practici anumite ritualuri (de exemplu mersul la biserică) ori poate exagera anumite elemente pentru a te face să te simți într-un mod inadecvat.

O mică paranteză: Unele dintre punctele de mai sus pot semăna la suprafață, în mod superficial, cu anumite practici BDSM, dat fiind că vorbim de dinamici inegale de putere - totuși, merită reamintit că, indiferent de anumite similitudini de suprafață, în BDSM există constant consimțământ informat și entuziast; respect; focus pe plăcerea, creșterea și explorarea mutuală, în acord cu valorile tuturor persoanelor implicate; posibilitatea de a renegocia cadrul, limitele, dorințele (cu alte cuvinte bilateralitate conștientă și benefică tuturor). Din acest motiv, textul a amintit adesea de intenții maligne, opresiune impusă unilateral, nonconsensualitate și degradarea reală a identității personale. Chiar dacă pe alocuri se poate simți redundant, astfel de observații sunt importante pentru a trasa clar o graniță între o experiență pozitivă și o instanță de abuz și, astfel, pentru a nu hrăni accidental un stigmat internalizat care poate apărea adesea la practicanții de BDSM.

În final, îmi doresc să te las cu un mesaj pe care l-am auzit și îl dau mai departe: „E greu acum, nu va fi greu pentru totdeauna” - fă primul pas, cere ajutor. Desigur, m-aș simți onorată să alegi să lucrezi cu mine și să îți fiu alături, dar dacă nu rezonezi cu stilul meu, îți ofer alternative. Dacă ești femeie cis, poți solicita ajutor folosind următoarele metode: apelând 0800.500.333 (helpline ANES, gratuit, nonstop), 0753.893.531 (helpline A.L.E.G., luni-vineri, 10-17) sau consultând lista centrelor de asistență din județul tău de pe site-ul ANES și apelând numerele de telefon disponibile pe site; poți scrie un mail la contact@aleg-romania.eu Dacă ești femeie trans, contactează MozaiQ. În cazul în care ești bărbat gay sau bisexual, contactează Accept. Dacă ești bărbat hetero, mă tem că există resurse limitate - stigmatul extern și internalizat este prea mare să existe ONG-uri dedicate în România, așa că te încurajez să iei legătura direct cu un psihoterapeut care are experiență cu violența domestică. Dacă ești într-o situație de urgență/pericol iminent, cea mai bună opțiune rămâne 112.

Pentru că e vital să nu uiți că există speranța unui „mai bine”, te invit să citești poveștile unor persoane care au supraviețuit violenței domestice pe https://sieureusesc.ro/povestile-lor/. Pe lângă secțiunea de testimoniale, site-ul https://sieureusesc.ro/ are numeroase informații utile pentru a te putea proteja mai bine în fața violenței domestice, printre care și podcasturi care să te ajute să înțelegi că poți trece peste tot ceea ce trăiești acum.

Acest material a fost posibil datorită cursului desfășurat de Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.) și a celor două facilitatoare minunate care au livrat acest curs, cărora le mulțumesc pe această cale. Dacă articolul v-a fost util, le puteți mulțumi mai departe (paying it forward) cu o donație pe site-ul lor: https://aleg-romania.eu/doneaza/.